Progresele rapide din domeniul inteligenței artificiale (IA) au condus la apariția unor sisteme sofisticate capabile să genereze texte care pot fi, cel puțin în anumite contexte, greu de deosebit de cele scrise de un om. Un exemplu elocvent este ChatGPT, un model AI care poate produce conținut divers – de la articole și eseuri, până la poezii și cod program. Însă această capacitate pune probleme noi legate de drepturile de autor (copyright), creând un cadru juridic în continuă formare. În cele ce urmează vom explora principalele aspecte legate de drepturile de autor asupra textelor generate de ChatGPT, evidențiind provocările și pozițiile legislative actuale.

1. Cum sunt definite drepturile de autor?

Drepturile de autor se referă la protecția operelor literare, artistice sau științifice, care îndeplinesc o condiție fundamentală de originalitate. În mod tradițional, legislația privind copyright-ul (atât la nivel internațional, cât și național) presupune existența unui „autor”, entitate umană care creează opera printr-un proces intelectual propriu.

1.1. Principiul „autorului uman”

Majoritatea legislațiilor din lume (inclusiv legislația românească și cea europeană) pornește de la premisa că drepturile de autor se acordă „persoanei fizice” (sau entității juridice care a dobândit drepturile de la autorul uman). Astfel, pentru a fi subiect de copyright, opera trebuie să poarte amprenta personalității creative a unui individ.

2. Rolul IA în creația literară și științifică

Sistemele de tip IA, precum ChatGPT, nu sunt subiecți de drept în sens juridic, ci instrumente dezvoltate și exploatate de oameni. Cu toate acestea, modul în care textul final este produs ridică întrebări despre cine poartă răspunderea pentru conținut și cine deține drepturile de autor.

2.1. „Opera generată” vs. „opera scrisă”

• Opera generată 100% de AI: În acest caz, aportul uman (cel puțin din perspectiva textului final) este minim, limitându-se deseori la simpla introducere a unui prompt sau a unor instrucțiuni generale.
• Opera creată prin colaborarea om–mașină: Aici, un autor uman folosește textul propus de IA, îl modifică, îl rescrie, adaugă conținut propriu și, în final, obține un material personalizat.

Diferența dintre aceste două situații poate fi decisivă în stabilirea drepturilor de autor.

3. Poziții internaționale și interpretări legale

3.1. Poziția Oficiului de Copyright din SUA (US Copyright Office)

În Statele Unite, drepturile de autor se aplică, în mod tradițional, exclusiv creațiilor umane. US Copyright Office a publicat în 2023 un ghid specific pentru creațiile realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, precizând că atunci când un conținut este generat integral de o mașină, fără intervenția semnificativă a unui autor uman, acel conținut nu este protejat de copyright. Când însă există o colaborare substanțială (de exemplu, un text editat și completat de un om), porțiunile rezultate din contribuția umană pot primi protecție.

3.2. Poziția Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, Directiva privind dreptul de autor în societatea informațională (și alte reglementări conexe) nu tratează explicit situația operelor generate de IA. Totuși, principiul comun este același: pentru ca o operă să fie protejată, trebuie să fie originală și să rezulte dintr-un efort creativ al unei persoane fizice. Este posibil să urmeze clarificări suplimentare, pe măsură ce utilizarea IA se răspândește și se vor ivi litigii.

3.3. Alte jurisdicții

În alte părți ale lumii, situația este similară. În absența unor prevederi explicite, drepturile de autor sunt asociate cu un creator uman. Totuși, există și anumite legislații (rare, deocamdată) care recunosc o formă limitată de copyright pentru opere generate de computer, însă caracterul lor e încă în dezbatere și nu are o aplicabilitate largă.

4. Cine deține drepturile de autor asupra textelor generate de ChatGPT?

4.1. Utilizatorul platformei

De regulă, atunci când o persoană folosește ChatGPT pentru a genera un text, acel utilizator nu poate pretinde automat drept de autor dacă nu a existat o contribuție creativă efectivă. Cu toate acestea, dacă utilizatorul aduce modificări semnificative textului inițial, poate rezulta o operă nouă, protejată de drepturi de autor, în măsura în care partea creată de om este originală.

4.2. Dezvoltatorul IA (cum ar fi OpenAI)

Dezvoltatorul instrumentului AI oferă acces la tehnologie, însă nu poate fi considerat autor al fiecărui text generat. Totuși, drepturile de proprietate intelectuală asupra tehnologiei în sine (arhitectura modelului, codul sursă, baza de date de antrenare) îi aparțin dezvoltatorului. Așadar, OpenAI are drepturi asupra tehnologiei ChatGPT, nu neapărat asupra textelor rezultate din utilizarea sa.

4.3. Nicio protecție de copyright pentru conținutul generat exclusiv de AI

În majoritatea interpretărilor juridice actuale, un text generat exclusiv de un AI, fără intervenția substanțială a unui om, nu beneficiază de protecție prin copyright. Prin urmare, oricine îl poate copia, modifica sau redistribui (în limitele altor reglementări legale, cum ar fi confidențialitatea sau defăimarea).

5. Răspundere și obligații

5.1. Încălcarea drepturilor de autor ale terților

Deși textul generat de IA ar putea fi neprotejabil prin drepturi de autor, apare o altă problemă: AI-ul se antrenează pe cantități uriașe de date, inclusiv materiale protejate. Dacă fragmente din texte protejate sunt reproduse integral, pot exista potențiale încălcări de copyright. Așadar, răspunderea pentru folosirea unui text care încalcă drepturile altor autori poate reveni utilizatorului, dacă acesta folosește conținutul fără a respecta legea.

5.2. Respectarea termenilor de utilizare a platformei

OpenAI și alți furnizori de servicii similare au Termeni și Condiții care reglementează felul în care poate fi folosit conținutul generat. Acestea pot include, de exemplu, obligația de a menționa proveniența textului sau de a nu folosi conținutul în mod ilegal.

6. Concluzii și perspective

Domeniul drepturilor de autor pentru textele generate de ChatGPT (și, în general, de inteligența artificială) se află într-un proces dinamic de clarificare. În principiu, majoritatea autorităților și legislațiilor existente consideră că o operă trebuie să implice o contribuție umană pentru a fi protejată de copyright. Astfel:

• Conținutul produs exclusiv de AI este, în momentul de față, considerat neprotejabil.
• Conținutul obținut printr-o colaborare semnificativă între om și AI poate fi eligibil pentru drepturi de autor, în limita aportului creativ al autorului uman.
• Furnizorul de tehnologie (de exemplu, OpenAI) nu dobândește drepturi de autor asupra textelor generate, ci deține proprietatea intelectuală asupra modelului și a infrastructurii software care stau la baza generării.

Pe măsură ce inteligența artificială se dezvoltă și rolul ei devine tot mai important în producția de conținut, este de așteptat ca legislațiile naționale și convențiile internaționale să evolueze. Discuțiile despre recunoașterea sau nu a statutului de „autor” pentru sistemele AI, despre obligațiile de transparență și despre răspunderea pentru încălcarea drepturilor de autor ale terților vor continua să fie în centrul atenției. Până atunci, utilizatorii de IA trebuie să fie conștienți de limitările legale actuale și să procedeze cu prudență atunci când revendică drepturi de autor sau când exploatează comercial textele generate de astfel de instrumente.