A trăi în România anului 2026 înseamnă, tot mai des, a face calcule de supraviețuire. Nu doar inflația, ratele sau costul energiei pun presiune pe bugetele familiilor și ale firmelor, ci și un val de modificări fiscale și administrative care cresc costul de a fi „în regulă” cu statul. Legea nr. 239/2025, prezentată oficial drept un pachet de „redresare și eficientizare a resurselor publice”, mută o parte semnificativă din povara ajustării bugetare direct pe umerii contribuabililor

Mai mult control, mai multe obligații

Un prim semnal vine din extinderea obligației de a utiliza mijloace moderne de plată. Legea prevede explicit că operațiunile de încasări și plăți se vor realiza și prin astfel de mijloace, iar persoanele juridice sunt obligate să dețină un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului. Nerespectarea acestei cerințe nu mai este o simplă formalitate: constituie contravenție și se sancționează cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei. Pentru micii antreprenori, costurile bancare și birocratice devin astfel o cheltuială inevitabilă.

Inactivitatea fiscală, drumul rapid spre dizolvare

Legea înăsprește drastic regimul contribuabililor declarați inactivi. O firmă care nu are cont de plăți sau nu depune situațiile financiare poate fi declarată inactivă, iar dacă nu se reactivează într-un termen de un an, riscă dizolvarea de drept. Textul legal este clar: „contribuabilul/plătitorul persoană juridică este declarat inactiv (…) dacă nu are cont de plăți în România” și, ulterior, „se dizolvă” dacă situația persistă legea-nr-239-2025. Pentru multe microîntreprinderi, o întârziere administrativă se poate transforma într-o sentință economică.

Capital social mai mare, costuri mai mari

Un alt element care apasă asupra mediului de afaceri este majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri în funcție de cifra de afaceri. Societățile cu venituri peste 400.000 de lei trebuie să aibă un capital social de minimum 5.000 de lei, iar cele existente sunt obligate să îl majoreze în maximum doi ani, sub sancțiunea dizolvării legea-nr-239-2025. Practic, statul condiționează existența juridică de capacitatea de a bloca mai mulți bani în capital, într-o economie deja tensionată.

Eșalonări mai greu de obținut, garanții mai dure

Pentru cei care ajung în dificultate, accesul la eșalonarea datoriilor fiscale devine mai restrictiv. Legea introduce obligația contractelor de fideiusiune în multe situații, transformând garanția într-un titlu executoriu. Cu alte cuvinte, nu doar firma, ci și persoanele garante pot fi executate rapid pentru datoriile fiscale legea-nr-239-2025. Această prevedere crește riscul personal pentru antreprenori și descurajează inițiativa.

Costul de a fi cetățean „conform”

Toate aceste măsuri au un numitor comun: transferă presiunea bugetară de la stat către individ și firmă. A fi român nu mai înseamnă doar a plăti taxe mai mari, ci și a suporta costuri administrative, riscuri juridice și amenzi semnificative pentru abateri minore. În loc să stimuleze conformarea voluntară și dezvoltarea economică, cadrul legislativ recent riscă să accentueze sentimentul că a devenit prea scump să trăiești și să muncești corect în România.

În final, întrebarea nu este dacă statul are nevoie de venituri, ci cât de sustenabil este un model în care redresarea bugetară se face prin înăsprirea continuă a obligațiilor pentru cei care deja contribuie. Pentru mulți români, răspunsul se simte deja în buzunar.