În spatele limbajului sec și tehnic al noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite se ascunde una dintre cele mai profunde schimbări geopolitice ale ultimelor decenii. Documentul, aparent sobru și lipsit de retorică, transmite un mesaj dur: ordinea transatlantică așa cum a fost cunoscută după Războiul Rece nu mai este garantată.

Pentru Europa, și în special pentru statele de pe flancul estic, implicațiile sunt grave. România, aflată la granița directă cu războiul din Ucraina și dependentă strategic de umbrela de securitate americană, se confruntă cu o realitate pe care mulți lideri europeni încă ezită să o accepte.

Iulian Fota, expert în securitate națională și fost consilier prezidențial, avertizează că nu este vorba despre o simplă ajustare de ton la Washington, ci despre o schimbare de paradigmă.

„Tot ceea ce știam despre relația transatlantică nu mai este valabil. Suntem într-o cu totul altă epocă și trebuie să înțelegem asta rapid”, spune Fota.

O strategie scurtă, un mesaj lung

Noua Strategie de Securitate Națională a SUA este un document neobișnuit de concis. Are puține pagini, un limbaj clar și lipsit de ambiguități. Tocmai această claritate, avertizează Fota, este motiv de îngrijorare.

„Este un document scurt, sec și foarte clar. Iar claritatea în astfel de documente arată, de regulă, claritate de intenții”, explică el.

Spre deosebire de strategiile anterioare, care insistau asupra competiției strategice cu Rusia și China, noul document mută accentul aproape exclusiv pe emisfera vestică: Statele Unite și vecinătatea lor imediată.

Europa apare frecvent menționată, dar nu ca aliat privilegiat, ci ca problemă strategică.

„Europa este menționată de zeci de ori într-un document de doar câteva zeci de pagini. Asta nu este întâmplător”, subliniază Fota.

Rusia și China: din amenințări, în parteneri economici

Poate cel mai șocant aspect al documentului este absența referințelor negative la Rusia și China. Cele două puteri, considerate până recent principalele amenințări la adresa ordinii internaționale liberale, sunt tratate cu o neutralitate aproape benevolentă.

„Nu avem aprecieri negative la adresa Rusiei. Nu avem aprecieri negative la adresa Chinei. Ambele sunt văzute mai degrabă ca potențiali parteneri economici”, afirmă Fota.

Această schimbare de optică are consecințe directe pentru Europa, care se află în conflict deschis cu Rusia prin sprijinul acordat Ucrainei.

„Când nu mai definești Rusia ca amenințare de securitate, mesajul transmis este că problema nu mai este Moscova, ci Europa însăși”, avertizează expertul.

Europa, portretizată ca problemă

În documentul american, Europa este descrisă într-un limbaj care, în opinia lui Fota, pregătește terenul pentru ingerințe politice.

„Se sugerează ideea că minorități conduc popoarele europene. Este o minciună factuală, dar extrem de periculoasă, pentru că oferă justificarea morală a intervenției”, spune el.

Fota consideră că acest tip de discurs seamănă izbitor cu narațiunile folosite în trecut pentru a legitima schimbări de regim în state considerate ostile intereselor americane.

„Este genul de limbaj pe care îl folosești atunci când pregătești o bază de acțiune politică. Nu îl folosești față de aliați”, avertizează el.

De la parteneriat la relație asimetrică

Una dintre concluziile cele mai dure trase de Fota este că Statele Unite nu mai privesc Europa ca pe un aliat egal.

„Nu mai suntem aliați egali. Vorbim tot mai des despre o relație de vasalitate, chiar dacă termenul este dur”, spune el.

Această relație asimetrică presupune nu doar costuri financiare mai mari pentru Europa, ci și ajustări politice și ideologice.

„Mesajul este simplu: plătiți, aliniați-vă, modificați-vă politicile interne”, explică Fota.

Germania, prima care a înțeles

În timp ce multe state europene ezită, Germania pare să fi înțeles rapid gravitatea situației. Decizia Berlinului de a investi sute de miliarde de euro în capacități militare proprii este, în opinia lui Fota, un semnal strategic major.

„Germania a citit documentul înainte să apară. A înțeles direcția și a acționat”, afirmă el.

Transformarea industriei civile germane în industrie de apărare este, spune Fota, un indicator clar că Europa se pregătește pentru un viitor cu un sprijin american mult diminuat.

NATO: nu dispare, dar se transformă

Deși discursul american ridică semne de întrebare, Fota nu crede că NATO va dispărea pe termen scurt.

„Nu văd NATO dispărând în perioada următoare. Nici americanii nu sunt pregătiți pentru un astfel de pas”, spune el.

În schimb, rolul SUA în interiorul Alianței ar putea fi redus la minimum, în special la componenta nucleară.

„Americanii ar putea rămâne doar cu umbrela nucleară, lăsând Europa să gestioneze restul”, explică expertul.

Dependențele critice ale Europei

Europa se confruntă cu dependențe strategice majore față de SUA, în special în domenii precum informațiile, transportul strategic și armamentul avansat.

„Dacă trebuie să transporți rapid o armată, doar americanii pot face asta. Europenii nu au capacitățile necesare”, avertizează Fota.

Sistemele Patriot reprezintă un alt punct vulnerabil.

„America este singura care produce rachete Patriot. Dacă decid să nu le mai livreze, Europa are o problemă serioasă”, spune el.

Ucraina și lecția ignorată

Fota subliniază că multe dintre aceste evoluții au început înainte de revenirea lui Donald Trump pe scena politică.

„Elemente de egoism strategic existau și înainte. Trump doar le-a făcut explicite”, afirmă el.

Referindu-se la începutul războiului din Ucraina, Fota amintește că reacția inițială a Occidentului a fost una ezitantă.

„Prima reacție a fost să-l extragă pe Zelenski și să lase Ucraina să cadă. Asta spune foarte mult”, afirmă el.

O alegere dureroasă pentru Europa

În fața acestor realități, Europa trebuie să decidă ce tip de relație își dorește cu Statele Unite.

„Trebuie să avem curajul să spunem ce este negociabil și ce nu”, spune Fota.

Pentru el, desființarea proiectului european sau subordonarea politică totală nu sunt opțiuni acceptabile.

„O relație de vasalitate ar fi nedemnă și injustă față de cetățeanul european”, avertizează expertul.

Un moment al adevărului

Noua strategie americană nu este, în viziunea lui Iulian Fota, cauza crizei europene, ci simptomul ei.

„Nu strategia a creat ruptura. Strategia doar o face vizibilă”, spune el.

Europa se află într-un moment al adevărului, unul care va defini următoarele decenii de securitate și politică externă.

„Dacă nu înțelegem acum ce se întâmplă, riscăm să fim spectatori la propria noastră marginalizare”, conchide Fota.