De la începutul războiului din Ucraina, Rusia nu a folosit doar tancuri și rachete, ci și hrana ca instrument de șantaj geopolitic. Blocarea exporturilor de cereale ucrainene, bombardarea porturilor și manipularea piețelor globale au creat un risc major: foametea.

Ucraina – grânarul lumii sub asediu

Ucraina a fost, înainte de invazie, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui. Potrivit datelor FAO, peste 400 de milioane de oameni depindeau anual de exporturile agricole ucrainene¹. Bombardamentele rusești asupra Odesei și altor porturi din Marea Neagră au redus drastic fluxul de cereale către piețele internaționale.

„Când Rusia atacă silozuri pline de grâu, nu lovește doar Ucraina, ci și milioane de familii din Africa și Orientul Mijlociu”, declara recent secretarul general ONU, António Guterres².

Foametea ca strategie de presiune

Blocarea coridorului cerealelor, acord mediat inițial de ONU și Turcia, a fost folosită de Kremlin ca pârghie de negociere. „Este o formă de terorism alimentar”, susține Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe³.

Rusia exportă și ea masiv cereale și îngrășăminte, iar prin limitarea accesului Ucrainei pe piață, Moscova încearcă să devină furnizor indispensabil pentru țările vulnerabile. În special statele africane, dependente de importuri, au fost presate să se alinieze diplomatic cu Rusia, primind în schimb „cadouri” simbolice de grâu.

Impactul global

Consecințele sunt dramatice:

• În Somalia și Yemen, unde seceta și conflictele interne fac ravagii, lipsa importurilor din Ucraina riscă să ducă milioane de oameni la pragul foametei.
• În Liban, unde peste 80% din cereale proveneau din Ucraina, prețurile la pâine s-au dublat.
• În Europa, creșterea prețurilor la alimente a alimentat inflația și nemulțumirile sociale.

„Foametea nu este o consecință inevitabilă a războiului, ci o armă deliberată folosită de Kremlin”, avertizează David Beasley, fost director al Programului Alimentar Mondial⁴.

Hrana, noul front al războiului hibrid

Putin folosește aceeași logică pe care Rusia sovietică o aplica în perioada Războiului Rece: resursele ca pârghie de control. Dacă energia a fost folosită iarna pentru a șantaja Europa, acum pâinea a devenit moneda de negociere.

Mai multe rapoarte de securitate occidentală arată că Moscova mizează pe „instabilitatea alimentară” pentru a crea tensiuni sociale în Orientul Mijlociu și Africa, sperând că acestea vor genera noi valuri de migrație către Europa, slăbind astfel unitatea UE⁵.

Concluzie – apărarea grânarului lumii

Adevărata miză a războiului nu este doar teritoriul ucrainean, ci și securitatea alimentară globală. „Dacă Ucraina pierde capacitatea de a exporta cereale, milioane de oameni vor suferi, iar Rusia va câștiga un avantaj geopolitic uriaș”, avertizează Samantha Power, șefa USAID⁶.

Lumea trebuie să răspundă prin:

• Protejarea coridoarelor de export ucrainene.
• Diversificarea surselor de import pentru statele vulnerabile.
• Sancțiuni clare împotriva șantajului alimentar rusesc.

Când pâinea devine armă, întreaga umanitate este pe front.

Note de subsol

1. FAO – Food and Agriculture Organization, Global Food Security Report 2022.
2. António Guterres, declarație la ONU, august 2023.
3. Josep Borrell, conferință de presă, Bruxelles, iulie 2023.
4. David Beasley, World Food Programme, interviu CNN, septembrie 2022.
5. JIIA Strategic Commentary Series, Russia’s Shadow War in Europe, 2023.
6. Samantha Power, USAID, discurs la Washington, mai 2023.