Astăzi am stat de vorbă cu Mihai Sandu, un om care trăiește și respiră fonduri europene de peste un deceniu. Încă dinainte de a apăsa „rec” la microfon, mi-a spus cu un zâmbet larg: „Mă ocup de proiecte de 12 ani, din 2012, de când aveam 15 ani. A devenit un microb de care nu pot să mai scap.” Și am înțeles imediat că discuția noastră va fi mai mult decât o lecție despre finanțări – va fi o poveste despre perseverență și viziune.

Am început dialogul direct, întrebându-l ce ar trebui să știe cineva care vrea să dezvolte un proiect european. Mi-a răspuns fără ezitare că primul pas este să fii la curent cu reactualizările de ghiduri, „pentru că acolo vezi clar condițiile, criteriile de eligibilitate, punctajele și lucrurile pe care trebuie să le bifezi”. Apoi, m-a avertizat că e nevoie de timp, energie și atenție la detalii: „Nu e doar o simplă depunere de dosar, e un angajament pe termen lung.”

L-am provocat să vorbească despre documentație, acel cuvânt care sperie mulți antreprenori. A zâmbit și a spus: „Nu e vorba doar de a completa niște formulare. Trebuie să înțelegi logica proiectului, să știi de ce ceri acei bani și cum îi vei folosi. Și, cel mai important, să poți demonstra după aceea că i-ai folosit conform planului.”

Mihai a recunoscut că a văzut multe proiecte respinse din cauza neatenției: o semnătură lipsă, un document expirat, alegerea unei linii de finanțare nepotrivite doar pentru că „se dau bani”. Pentru el, potrivirea proiectului cu linia de finanțare este esențială – altfel, oricât de bună ar fi ideea, nu trece de evaluare.

Când l-am întrebat ce se întâmplă după ce proiectul este aprobat, mi-a explicat că abia atunci începe partea grea – implementarea. „Mulți cred că greul e la scriere, dar nu. În implementare trebuie să respecți întocmai ceea ce ai scris: termene, bugete, activități. Și aici apar provocările, pentru că realitatea din teren nu e întotdeauna identică cu planul inițial.” Dacă apar schimbări, nu le poți face pur și simplu – trebuie acte adiționale și aprobări. „Nu poți să schimbi echipamentele doar pentru că ai găsit altceva mai ieftin, dacă nu e aprobat.”

Am discutat și despre cât de strict este acest proces. Mihai mi-a spus că este necesar să fie așa: „Banii trebuie folosiți corect. În plus, trebuie să păstrezi toate documentele justificative. La final, proiectul este auditat și trebuie să demonstrezi fiecare leu.”

Unul dintre momentele care m-a impresionat a fost când mi-a povestit despre un proiect de formare profesională pentru tineri fără loc de muncă. A reușit să califice peste 200 de persoane, iar peste 70% dintre ei s-au angajat în primele șase luni după curs. „A fost o satisfacție enormă să vezi că oamenii își schimbă viața în urma unui proiect bine gândit.” A mai adăugat și un exemplu de succes din zona de producție – o fabrică mică dotată cu echipamente moderne, care și-a dublat capacitatea și a creat locuri de muncă noi în comunitate.

Când am vorbit despre viitor, Mihai a fost ferm: digitalizarea este cheia. „Procesul trebuie simplificat, astfel încât să aplici online, din birou, și să primești răspuns mult mai repede. În alte țări, deja se aprobă proiecte în câteva zile.” Și nu doar atât – își dorește să vadă mai multe proiecte ale tinerilor și start-up-urilor, nu doar ale companiilor mari sau autorităților.

Am încheiat discuția cu un mesaj pe care Mihai îl adresează tuturor celor care se gândesc să acceseze fonduri europene: „Nu aștepta momentul perfect. Începe cu ce ai. Documentează-te, caută ajutor dacă e nevoie, dar nu sta pe loc. Fondurile europene nu sunt doar pentru companii mari – sunt pentru oricine are o idee bună și determinarea de a o pune în practică.”

Am închis microfonul cu un gând clar: fondurile europene nu sunt despre bani, ci despre oameni. Despre cum transformi o finanțare într-o poveste de succes, cum schimbi comunități și creezi viitor. Iar dincolo de proceduri și ghiduri, rămâne lecția lui Mihai – claritate, disciplină și perseverență.

Mario: Salutare, Mihai! Mulțumesc mult de tot pentru acceptarea prezenței tale în acest podcast. Astăzi o să discutăm despre fonduri europene, despre munca unui specialist în fonduri europene și în proiecte europene.

Mihai: Mulțumesc și eu, Mario, pentru invitație. Când vorbim de partea de proiecte, nu ne referim doar la fonduri europene, ne referim inclusiv la zona de formare profesională, la partea de organizări, de traininguri, de conferințe, de seminarii pe diferite domenii de interes. Mă ocup de partea de proiecte de 12 ani, din 2012, de când aveam 15 ani, astfel încât a devenit acum un microb de care nu pot să mai scap. După cum am povestit și înainte de podcast, vrem să lansăm în perioada următoare diferite proiecte pentru antreprenori și nu numai.

Mario: Când se aduce vorba despre proiecte europene, eu tot timpul mă gândesc și la o formă de dezvoltare a țării, pentru că aceste mijloace au efectul dezvoltării țării. Atunci când un antreprenor sau cineva își dorește să dezvolte un astfel de proiect, ce ar trebui să ia în considerare?

Mihai: În primul rând, trebuie să fie la curent cu reactualizările de ghiduri. Este un lucru destul de important pentru că acolo antreprenorii pot vedea clar condițiile, criteriile de eligibilitate, punctajele și lucrurile pe care trebuie să le bifeze. În al doilea rând, trebuie să fie conștienți că este un proces care necesită timp, energie și atenție la detalii. Nu este doar o simplă depunere de dosar, este un angajament pe termen lung.

Mario: Și aici cred că mulți se sperie când aud de documentație.

Mihai: Exact, pentru că nu e vorba doar de a completa niște formulare. Trebuie să înțelegi logica proiectului, să știi de ce ceri acei bani și cum îi vei folosi. Și, cel mai important, să poți demonstra după aceea că i-ai folosit conform planului.

Mario: Ai întâlnit cazuri în care proiectele să fie respinse din cauza neatenției la detalii?

Mihai: Da, foarte multe. Uneori, o semnătură lipsă sau un document expirat pot să respingă întregul dosar. Alteori, oamenii depun proiecte pe linii de finanțare care nu li se potrivesc, doar pentru că au auzit că „se dau bani”. Asta e o greșeală uriașă.

Mario: Deci e clar că nu e vorba doar de bani, ci și de potrivirea proiectului cu linia de finanțare.

Mihai: Exact. Dacă nu există această potrivire, chiar dacă ai o idee bună, ea nu va trece de evaluare.

Mario: Bun, și după ce treci de partea asta de eligibilitate și proiectul este aprobat, care ar fi pașii următori?

Mihai: Urmează etapa de implementare, care este, de fapt, cea mai grea. Mulți cred că greul e la scriere, dar nu. În implementare trebuie să respecți întocmai ceea ce ai scris în proiect: termene, bugete, activități. Și aici apar provocările, pentru că realitatea din teren nu e întotdeauna identică cu planul inițial.

Mario: Și dacă apar schimbări?

Mihai: Atunci trebuie să faci acte adiționale, să soliciți aprobări. Orice modificare trebuie justificată și acceptată de finanțator. Nu poți să schimbi echipamentele, de exemplu, doar pentru că ai găsit altceva mai ieftin, dacă nu e aprobat.

Mario: Aha, deci e destul de strict.

Mihai: Da, și asta e bine, pentru că banii trebuie folosiți corect. În plus, trebuie să păstrezi toate documentele justificative – facturi, chitanțe, procese-verbale. La final, proiectul este auditat și trebuie să demonstrezi fiecare leu.

Mario: Spune-mi un exemplu concret de proiect pe care l-ai implementat și de care ești mândru.

Mihai: Un proiect de formare profesională pentru tineri fără loc de muncă. Am reușit să calificăm peste 200 de persoane în meserii cerute pe piață, iar peste 70% s-au angajat în primele șase luni după curs. A fost o satisfacție enormă să vezi că oamenii își schimbă viața în urma unui proiect bine gândit.

Mario: Asta chiar e un impact real.

Mihai: Da, și mai e un proiect de dotare a unei fabrici mici cu echipamente moderne, care le-a dublat capacitatea de producție. Asta a însemnat și mai multe locuri de muncă în comunitatea respectivă.

Mario: Foarte tare! Și dacă ar fi să te uiți în viitor, cum vezi evoluția fondurilor europene în România?

Mihai: Cred că direcția este clară – digitalizarea. Procesul trebuie simplificat astfel încât să aplici online, din birou, și să primești răspuns mult mai repede. În alte țări deja se aprobă proiecte în câteva zile. Noi încă mai avem pași de făcut, dar cred că acolo ne îndreptăm.

Mario: Deci mai puțină birocrație, mai multă eficiență.

Mihai: Exact. Și sper să vedem mai multe proiecte făcute de oameni tineri, de start-up-uri, nu doar de companii mari sau autorități.

Mario: Îți mulțumesc, Mihai, pentru discuția asta. A fost foarte clară și cred că mulți vor înțelege mai bine ce înseamnă să lucrezi cu fonduri europene.

Mihai: Mulțumesc și eu, Mario, pentru invitație. Și sper ca cei care ne-au ascultat să prindă curaj și să înceapă să caute oportunități.

Mario: Cu siguranță! Și dacă vreți să aflați mai multe, urmăriți episoadele următoare ale podcastului. Până data viitoare, numai bine!