România poartă încă în adâncul instituțiilor sale ecoul unei epoci îndelungate, în care rigiditatea, indiferența și birocrația greoaie dominau relația dintre cetățean și stat. Acest „duh” al funcționarului sovietic – adesea asociat cu pasivitatea, lipsa de inițiativă și un comportament distant, uneori chiar ostil – a rămas în mentalul colectiv și în funcționarea instituțiilor noastre mult timp după căderea comunismului. Dar, cum și când va pleca acest duh al birocratismului opac din România?
Renașterea instituțională începe cu amabilitatea și proactivitatea
Transformarea profundă a sistemului administrativ românesc nu se poate realiza doar prin reforme legislative sau tehnologice. În centrul acestei schimbări trebuie să stea o atitudine nouă: amabilitatea față de cetățean și proactivitatea în găsirea soluțiilor.
Amabilitatea -în sensul adevărat al cuvântului – este recunoașterea demnității și dreptului fiecărui om de a fi ascultat, înțeles și ajutat eficient. Ea presupune nu doar o simplă politețe formală, ci un angajament real al funcționarului de a face viața cetățeanului mai ușoară.
Proactivitatea vine complementar: nu este suficient să răspunzi solicitărilor, ci trebuie să anticipezi problemele, să simplifici procedurile și să cauți soluții înainte ca acestea să devină obstacole.
Instituțiile statului în era post-sovietică
Funcționarea instituțiilor publice, încărcată de inerția sistemului sovietic, s-a caracterizat prin:
- Proceduri birocratice rigide și inutile, care încetinesc procesul decizional;
- Lipsa responsabilității individuale, funcționarii ascunzându-se în spatele regulamentelor;
- Mentalitate pasivă, în care funcționarii aplică mecanic regulile fără a se preocupa de impactul asupra cetățeanului;
- O atitudine distantă sau chiar ostilă față de cei care solicită servicii publice.
Această mentalitate a fost un obstacol major pentru dezvoltarea României și a generat frustrări profunde în rândul populației.
Schimbarea începe cu fiecare dintre noi
Pentru ca această stare să se schimbe, este nevoie de o resetare profundă a culturii organizaționale din administrația publică, dar și de o transformare a așteptărilor și atitudinilor societății.
Cetățenii trebuie să fie parteneri activi în această schimbare, cerând transparență, profesionalism și servicii publice adaptate nevoilor lor reale. Pe de altă parte, statul trebuie să investească în formarea funcționarilor, în digitalizare, și în crearea unor mecanisme clare de evaluare și responsabilizare.
Exemple de succes și modele de urmat
În diverse instituții din România s-au făcut pași importanți spre această transformare – introducerea ghișeelor unice, serviciile online, programele de training pentru personalul public, inițiativele de dialog cu cetățenii sunt doar câteva exemple.
Aceste inițiative arată că este posibil să ne rupem de vechile practici și să construim o administrație modernă, prietenoasă și eficientă.
Duhul birocratismului sovietic va pleca când amabilitatea și proactivitatea vor fi norma
Plecarea definitivă a duhului sovietic din România nu este o chestiune tehnică sau legislativă, ci una culturală. Când funcționarii publici vor acționa cu amabilitate sinceră și vor fi proactivi în slujba cetățeanului, iar instituțiile vor funcționa după principiile transparenței și responsabilității, atunci vom putea spune că România a depășit cu adevărat moștenirea sistemului sovietic.
Această schimbare este inevitabilă și necesară pentru ca țara să își valorifice pe deplin potențialul și să ofere cetățenilor săi respectul și serviciile pe care le merită.