Într-o operațiune militară fulger, Statele Unite l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și l-au transferat pe teritoriul american, declanșând una dintre cele mai grave controverse geopolitice ale ultimelor decenii.

Evenimentul ridică întrebări majore despre suveranitate, drept internațional și limitele intervenției unilaterale.

În primele zile ale anului 2026, administrația americană a confirmat că forțe speciale ale SUA l-au reținut pe liderul venezuelean în urma unei acțiuni coordonate desfășurate în apropierea capitalei Caracas. Anunțul a fost făcut de președintele american, Donald Trump, care a descris operațiunea drept „o măsură necesară pentru protejarea securității naționale și combaterea narco-terorismului”¹.

Potrivit oficialilor americani, intervenția a inclus lovituri limitate asupra unor obiective militare și a avut ca scop exclusiv capturarea lui Maduro, acuzat în Statele Unite de conspirație, trafic internațional de droguri și colaborare cu organizații criminale².

Un precedent juridic periculos

Absența unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU a generat reacții imediate din partea experților în drept internațional, care avertizează că acțiunea ar putea constitui o încălcare gravă a principiului suveranității statelor³. Comparată cu intervenția americană din Panama din 1989, capturarea lui Maduro are loc într-un context geopolitic mult mai fragil, marcat de rivalități globale și de slăbirea mecanismelor multilaterale⁴.

Reacții globale, linii de falie

Guverne din America Latină și Europa au condamnat operațiunea, descriind-o drept un „precedent extrem de periculos” pentru stabilitatea internațională⁵. În contrast, opoziția venezueleană și segmente ale diasporei au salutat evenimentul ca pe un moment de responsabilizare istorică, după ani de criză economică și represiune politică⁶.

Ce urmează

Maduro se află în custodie federală în Statele Unite și urmează să fie prezentat în fața unei instanțe din New York. În Venezuela, vicepreședinta Delcy Rodríguez a anunțat preluarea interimară a puterii, însă legitimitatea tranziției este contestată atât intern, cât și pe plan internațional⁷.

Dincolo de soarta personală a liderului venezuelean, episodul marchează un posibil punct de cotitură: o lume în care intervenția unilaterală riscă să devină regulă, nu excepție.

Declarații oficiale ale președintelui SUA, conferință de presă, Washington ↩

Comunicate ale Departamentului de Justiție al SUA ↩

Analize juridice publicate de experți în drept internațional ↩

Comentarii ale analiștilor de politică externă în presa internațională ↩

Reacții oficiale ale guvernelor din America Latină și Europa ↩

Declarații ale opoziției venezuelene și ale diasporei ↩

Comunicate ale autorităților de la Caracas și reacții diplomatice ↩